Ce este hangarul de tip Bellman?

Hangarul Bellman a fost construit in Marea Britanie in 1936 de catre N.S Bellman, directorul de lucrari pentru inginerie structurala, ca si hangar capabil de a fi inaltat sau dezmembrat cu ajutorul fortei de munca necalificate, cu echipament simplu si usor de transportat in acelasi timp.

Drepturile de productie comerciala au fost dobandite de catre Head Wrightson & Co. Pana in Noiembrie 1938, 10 astfel de hangare au fost vandute catre Rusia.

Originile hangarelor transportabile.

In timpul Primului Razboi Mondial si ceva vreme dupa, singurul model de succes pentru hangarele pretabile transportului era modelul Bessonneau. Acesta putea fi demontat si montat cu usurinta, asigurand un adapost adecvat pentru cateva aeroplane de dimensiuni mai mici.

Dar, o data cu sfarsitul razboiului, cererea pentru stocarea sau depozitarea avioanelor s-a marit considerabil si astfel a aparut o nevoie urgenta pentru hangare transportabile. Ministerul Aerului a emis specificatiile unui nou tip de hangar transportabil usor, cu toate dimensiunile aferente, in 1936.

Acesta trebuia sa fie prevazut cu usi la ambele capete, cu parti interschimbabile pentru a permite o deschidere rapida si o demontare usoara. Cate un exemplu al fiecarui prototip a fost expus la 2 situri pentru demonstratie (2 aeroporturi) in Nord-Estul tarii la RAF Thornaby (cunoscut mai tarziu si ca hangarul Bellman) si la Unsworth, un aeroport regal de langa Sunderland si numit Callender- Hamilton hangar.

In 1938, design-ul Bellman a fost ales standardul in hangare transportabile de catre Ministerul Aerului in timp de razboi, dar tipurile Calender-Hamilton au fost de asemenea cumparate si asamblate de armata in numere mai mici, pentru aeroporturile regale.

Constructia.

Asa cum am descris si mai sus, hangarul de tip Bellman a fost conceput in 1936 de catre N.S. Bellman de la directoratul ministerului aerului si ingineriei structurale. A fost construit in 14 zile.

Zidurile si acoperisul utilizau acelasi standard, fiind imbinate la mijloc. Timpul necesar de a deschide hangarul pentru o echipa de 12 oameni, incluzand aici montarea usilor, ridicarea structurii de metal si restul operatiunilor, a fost estimat la 500 de ore de munca.

Sectiunile acoperisului erau asamblate la sol, inainte de a fi ridicate in pozitia de montare. Ca un rezultat al iernii foarte grele din anul 1937, cand un numar de hangare de tip Bellman din Thornaby au suferit pagube severe din cauza caderilor masive de zapada, procesul de productie al acestora s-a modificat, incluzandu-se frame-uri rezistente din otel, precum si usi din otel.

Din 1938 pana in 1940 s-au construit aproximativ 400 de hangare tip Bellman numai in Marea Britanie, in jur de 230 s-au construit si asamblat in Australia si probabil mai multe s-au produs sub licenta, in celelalte state din Commonwealth.

In prima parte a celui de-al doilea razboi mondial, hangarele tip Bellman s-au dovedit a fi foarte valoroase si cererea pentru constructia acestora s-a marit considerabil. Acestea au putut fi folosite nu numai pentru depozitarea sau adapostul avioanelor armatei, dar si pentru antrenamente cu arme de foc, antrenament pentru zborul elementar al micilor scoli de navigatie(aviatie).

In ziua de astazi se mai pastreaza cateva astfel de hangare, in bune conditii, mai ales in Marea Britanie, cum ar fi cele de la Chivenor, Cosford, St. Athan si Yeovilton.